La 42 de ani, a pierdut – cel mai dezastruos în istorie pentru partidul său – prezidențialele și, totuși, rămîne premier, însă își ia vacanță (cică) pentru familie ca să ajungă într-un club în Dubai cu băieții (evident, Daciana și plozii sînt buni numai în campanie și la secția de vot, pentru televiziuni și fraieri). Tipul ăsta de 42 de ani arată, prin ieșirea în club în Dubai, o nonșalanță arogantă vecină cu nebunia care te rupe de orice realitate. De unde vine nonșalanța asta arogantă?
politikie de mărgăritar
Cea mai bună veste după ce Ponta a pierdut alegerile este că Parchetul General, în sfîrșit, a început urmărirea penală in rem (adică pe faptă, nu pe persoane) pentru dezastrul pus la cale de Guvern la votul în străinătate (sursa). Deocamdată, procurorii cercetează numai dacă sînt probe pentru infracțiunea de împiedicare a exercitării dreptului la vot.
„Senatul nu e un ghișeu care primește acte de undeva și doar le ștampilează. Senatul are nevoie de dovezi de corupție ca să permită punerea sub acuzare a unui senator”.
Cine credeți că a zis aceste vorbe de duh și în ce context? Vreun pesedist despre vreun pesedist? Nu, parțial greșit: un liberal despre un pesedist. Mai exact, un liberal în apărarea unei pesediste.
Cu zece zile înainte de primul tur al prezidențialelor, Ponta a anunțat cu surle și trîmbițe o pomană electorală numită „Prima mașină”: credit garantat pe jumătate de stat pentru prima mașină nouă cu o valoare de pînă în 50.000 de lei.
Între cele două tururi ale prezidențialelor, însă, Ponta s-a sucit. Dar nu ne-a spus și nouă decît după turul al doilea, adică pe 17 noiembrie.
De două zile încoace, sociologi, analiști, politologi, înțelepți, păreriști, politicieni, cetățeni și mulți alții se chinuie să explice sau măcar să înțeleagă miracolul celor 6,2 milioane de voturi primite de un candidat parașutat dintre casele patriarhal-săsești din Sibiu direct pe asfaltul tumultuos și alunecos al Bucureștiului.
Pentru pesedistul Liviu Dragnea, de miracol e vinovat Dumnezeu. Și nu, nu cred că Liviu Dragnea blufează, în capul lui nu era de închipuit un asemenea scenariu și e clar că, dacă scenariul totuși s-a dovedit real, numai divinitatea poate să fie responsabilă, pentru că aici pe pămînt Dragnea are și viii, și morții de partea lui.
Ponta a pierdut dezastruos prezidențialele, la o diferență de un milion de voturi. Dar alegerile pentru candidatul Ponta le-a organizat premierul Ponta. Și le-a organizat sabotîndu-le în străinătate. Candidatul Ponta a plătit pentru aroganța sa de a se crede președinte înainte de vot și a îngropat PSD. Dar premierul Ponta fuge, șobolănește, de răspunderea pe care o are pentru că le-a luat românilor din diaspora dreptul de vot. Ponta, însă, trebuie să fie pedepsit. Și nu doar politic.
Azi, 17 noiembrie 2014, după doi ani, șase luni și zece zile de cînd a devenit premier, Ponta nu va mai apărea la televizor. Am știut asta aseară, înainte de miezul nopții. Cînd, ca un șobolan hăituit, la peste două ore de la închiderea urnelor și apariția exit poll-urilor, Ponta a dat ochii cu presa. Pentru nici 90 de secunde. Au fost, poate, 75 de secunde. În fața lui, un zid de microfoane care-l împingeau în brațele politrucilor lui: Dragnea, Oprea, Vâlcov, alții. Camere și microfoane în față, pumni strînși și pumnale politice în spate. De după ochelari, Ponta părea un rozător brusc fotofob. Răsfățatul reflectoarelor din studiourile TV devenise, dintr-o dată, chinuit de atîta lumină.
Să nu uităm. Și, de mîine, să-i pedepsim: gunoaiele sovietice de la PSD ne-au furat. Ne-au furat votul, ne-au furat încrederea într-o țară sănătoasă, ne-au furat sufletele. Eu nu vreau să uit și nu vreau să iert.
Un personaj inventat prin minciună, un om despre care nu știm decît un singur lucru cert: dacă ar înceta să mintă, ar muri instant, răpus de un infarct horcăit. Un horcăit care, pînă și acela, ar suna fals.
Azi, în jurul orei 11.00, am votat. În secția respectivă (din București, sectorul 2), la turul întîi, Iohannis luat 272 de voturi iar Ponta numai 204 (așa cum se vede din procesul-verbal făcut public de BEC).