Au fost teroriști care nu au fost găsiți niciodată. Au existat vinovați care n-au fost condamnați nici pînă acum. Și a avut loc o “revoluție” ale cărei dedesubturi sînt confuze. Avem, însă, revoluționari. Cu acte-n regulă. Unii dintre ei au primit statutul ăsta la ani distanță și fără vreo tangență cu evenimentele din ’89. Vasile Blaga este un asemenea revoluționar. Ministrul Administrației și Internelor, la al doilea mandat, Blaga a fost ministru al Dezvoltării Regionale și vice-premier. A fost prefect, șef peste vămi și deputat, ba chiar era să ajungă primarul Bucureștilor. Este secretarul general al PD-L și unul dintre cei mai importanți politicieni. Dar, mai presus de toate, este un erou. Și nu un simplu participant la ce a fost în ‘89, ci un revoluționar sadea, cu parafă și ștampilă. Un adevărat “luptător remarcat prin fapte deosebite”, conform documentului pe care-l deține. Deși singura luptă pe care a dus-o în ultimele zece zile ale lui decembrie ‘89 a fost cea cu somnul. Într-un apartament din Ștei, județul Bihor, un oraș în care revoluția s-a văzut foarte bine. Numai la televizor.
Noul PNL are urgentă nevoie de un plan de rezervă pentru garnitura de conducere. Pentru că azi a început, oficial, scurtul drum al lui Vasile Blaga spre căderea de pe scena politicii de vîrf.
Imediat ce a apărut anunțul că Sevil Shhaideh este nominalizarea lui Ponta pentru portofoliul de la Dezvoltare Regională, Dragnea a declarat că azi își va și înregistra demisia din funcția de președinte executiv al PSD. Nu, nu este doar o coincidență.
Președintele Iohannis a spus, la un moment dat, că va colabora instituțional și constituțional cu Ponta pînă în decembrie 2016, dacă PNL nu va închega o majoritate care să dea un nou premier. După ce azi, însă, Iohannis l-a numit la șefia DIICOT pe Daniel Horodniceanu, președintele ar trebui să se mai gîndească dacă e chiar dispus să-și asume un premier ca Ponta încă un an și jumătate de acum înainte.
„Am avut o discuție cu colegii. Colegii nu sunt de acord cu demisia lui Dragnea„, a zis Ponta acum cîteva minute la ieșirea din sediul PSD (sursa). Așa că Dragnea nu a fost înlăturat (cel puțin deocamdată) din funcție de președinte executiv al PSD.
Cronicarul Humanitas are, desigur, dreptate cînd găsește în ultimul roman al lui Houellebecq, „Supunere”, „portretul unei Europe lipsite de ideal, (…) eşecul proiectului iluminist şi (…) sfârşitul civilizaţiei occidentale seculare.” (sursa)
Dar în care roman al lui Houellebecq nu a fost Europa pe moarte, plictisită de ea însăși și sastisită de bătrînețea ei fetidă?
În ziua votului, campania electorală este interzisă. În ziua votului, orice presiune pusă pe alegător să voteze (sau să nu voteze) este interzisă. Campania electorală în ziua votului și presiunea asupra alegătorului în ziua votului constituie infracțiuni.
În cazul particular al referendumului de demitere a lui Traian Băsescu din 29 iulie 2012, campania electorală era echivalentă cu presiunea asupra alegătorului și invers. Cum miza era ca la urne să se prezinte 50% + 1 din numărul total de alegători pentru validarea referendumului (știut fiind că majoritatea celor care s-ar fi prezentat la vot ar fi votat pentru demitere), eforturile USL (cu vîrf de lance Liviu Dragnea) s-au concentrat nu pe influențarea votului („pentru” sau „împotriva” demiterii), ci pe influențarea votantului, care trebuia convins, presat etc. să iasă la vot.
Ponta se afundă într-un rahat din ce în ce mai urît mirositor în povestea cu codrii patriei iar știrea e că, de fapt, Victor Viorel aruncă cu fecale înspre Iohannis ca să-l scape pe socrul său, Ilie Sârbu. De data asta, însă, nu e vorba de dosarul retrocedărilor de pădure, cum vă spuneam aici.
Aproape un milion și jumătate de români în Italia, în jur de un milion de români în Spania. În total, două milioane și jumătate de români de care Ponta și-a bătut joc în marșul lui spre ceea ce credea că va fi premiul cel mare: Palatul Cotroceni. Pentru sabotarea cu bună-știință a votului în străinătate, Ponta spune că a plătit. Politic: nu a cîștigat președinția României. Greșit: premierul Ponta trebuie să plătească pentru abuzul comis în organizarea alegerilor, doar prezidențiabilul Ponta a plătit politic. Însă prezidențiabilul Ponta a dispărut, premierul cu același nume încă guvernează.
MAE a secretizat abuziv și ilegal informațiile despre secțiile de vot din străinătate (asta știți deja, cum știți și că, din motivul ăsta, am dat MAE în judecată). Un motiv suficient de bun pentru această secretizare este că, de fapt, Ponta a sabotat votul din străinătate. Un studiu de caz pe configurația secțiilor de vot din Italia, țara cu cea mai mare comunitate de români din lume, arată cu claritate cîtă rea-credință a avut Ponta ca să-și asigure un mandat prezidențial. Pe care, din fericire, nu l-a obținut.