Tatăl care și-a folosit copiii într-un clip pro-PSD la europarlamentare a fost amendat pentru încălcarea legii electorale, a precizat, pentru Newsweek România, IPJ Maramureș. Potrivit legii, amenda este cuprinsă între 1.000 și 2.500 de lei.
Etichetă: psd
Protecția Copilului Maramureș admite, într-un răspuns pentru Newsweek România, că apariția celor doi copii în videoclipul electoral pentru susținere PSD reprezintă o încălcare a legii, însă susține că singura instituție care poate dispune sancțiuni în acest caz este Poliția.
Legea pentru protecția copilului stabilește că interesul superior al copilului trebuie protejat, că este interzisă exploatarea imaginii sale, iar legea care stabilește modul în care se derulează alegerile europarlamentare în România interzice folosirea copiilor sub 16 ani în campania electorală, amenzile fiind cuprinse între 1.000 și 2.500 de lei.
Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului (DGASPC) Maramureș precizează, în răspunsul la solicitarea Newsweek România, atât că a fost sesizată, cât și că s-a autosesizat în cazul clipului electoral în care doi copii minori îndeamnă oamenii să voteze PSD. Instituția spune că minorii au avut acordul părinților pentru a apărea în clip, fiind „o activitate artistică”.
După cum mă întrebam înainte de alegeri, „Cum ajunge acel copil la nunți, prin intermediul cui? Ce se întâmplă cu banii primiți? Cât muncește la paranghelii? Care e rolul părinților?
Altfel spus, cât a dat PSD pentru oroarea aia cântată de copii nevinovați?”
„Viktor Orbán a făcut campanie pentru UDMR în Transilvania, dar miracolul s-a petrecut dincolo de Carpați. În mod surprinzător, zeci de mii de voturi au venit la UDMR din județe în care nu trăiesc maghiari sau trăiesc extrem de puțini. Dacă a fost un miracol sau pur și simplu s-au <cumpărat> voturi pentru UDMR de la vechiul său aliat – PSD, probabil că nu se va ști niciodată”, scrie magyarhang.org.
Cifrele arată că în Botoșani, UDMR a primit de 20 de ori mai multe voturi decât numărul etnicilor maghiari declarați pe raza acestui județ; în Dâmbovița, de zece ori mai multe voturi pentru UDMR, raportat la numărul etnicilor maghiari; în Buzău, de 13 ori; în Brăila de 11 ori; în Giurgiu de 12 ori, Ialomița de 20 de ori; în Olt de 13 ori; Teleorman de 37 de ori; Vaslui de 25 de ori, Vrancea de 11 ori, a scris Newsweek România.
Cum a fost posibil? Jurnaliștii de la Magyar Hang au aflat chestiuni senzaționale: UDMR a avut membri în 9.000 de secții de vot în afara Transilvaniei, inclusiv în secții de vot din comune izolate. Este vorba de cetățeni fără nici o legătură cu etnia maghiară, ba chiar cât se poate de afiliați PSD, conform unor surse ale jurnaliștilor de la Budapesta.
UDMR, astfel, a luat voturi chiar și din comuna natală a lui Liviu Dragnea, Gratia: două voturi. În secția de vot din Gratia, membrul UDMR a fost Stelică Bosnă.
Tot în Teleorman, dar în comuna Necșești, UDMR a luat trei voturi într-o secție în care, de asemenea, a avut o membră: pe Victorița Sora.
Articolul din Magyar Hang poate fi citit, în original, aici.
Cea mai odioasă propagandă manelizat-maramureșeană cu care încheie PSD campania electorală scoate în față doi frați din Baia Mare: Sorina și Corin Pop.
Frații sunt, evident, minori. Este, desigur, o întrebare legitimă cine a stat în spatele interpretării lor. Cel mai probabil, părinții.
Un indiciu despre cum e foarte posibil să fi decurs lucrurile, în video-ul de mai jos (postat și pe Facebook, aici): la o nuntă din toamna anului trecut, Corin Pop cântă pentru un nene de la petrecere („Ionu Niți din Berbești”), ținând cu stânga microfonul și cu dreapta un purcoi de bani (bancnote de 50 și 100 de lei).
Cum ajunge acel copil la nunți, prin intermediul cui? Ce se întâmplă cu banii primiți? Cât muncește la paranghelii? Care e rolul părinților?
Altfel spus, cât a dat PSD pentru oroarea aia cântată de copii nevinovați?
P.S. În video se vede și viceprimarul din București, Aurelian Bădulescu, exclus recent din PSD.
7.597.299,16 lei. Sau, dacă preferați, șapte milioane și șase sute de mii de lei. Aceasta este suma lunară pe care statul român, prin intermediul Autorității Electorale Permanente, o virează în contul Partidului Social Democrat. Pe parcursul unui an, se adună 91.167.589,9 lei (da, peste 91 de milioane de lei). Iar într-un an care nu e bisect, deci de 365 de zile, asta se traduce prin 249.774,219 lei pe zi. Sau, fie, dacă preferați, într-un an bisect se ajunge la o medie zilnică de „numai” 249.091,776 lei.
UPDATE: Conform Radio Europa Liberă România, însă, „În conturile PSD au intrat în fiecare lună din 2019 peste 7,5 milioane de lei. Peste 22,5 milioane în doar trei luni. Explozia va veni însă la plata subvenției pentru lunile aprilie, mai și iunie. În fiecare lună, PSD va încasa peste 16 milioane de lei. Suma este compusă din 12 milioane de lei, subvenția lunară a partidului, plus restanța de peste 4,3 milioane de lei pe care PSD a pierdut-o pentru că în ianuarie, februarie și martie bugetul nu a fost votat și promulgat. Adunând, ajungem la suma totală de 70,5 milioane de lei pentru PSD, subvenție de la stat, pentru primele șase luni ale anului. Suma anuală pe care o va încasa PSD în 2019 este de peste 143,7 milioane de lei. Un salt important față de 2018, când subvenția a fost de peste 96 milioane de lei, dar considerabil mai mare față de 2017, când lua doar peste 16 milioane de lei anual.”
Ce face PSD cu acești bani ne-a spus DNA recent: „În cauza mediatizată prin comunicatele nr.294/VIII/3 din 2 aprilie 2019 și nr. 372/VIII/3 din 22 aprilie 2019, procurorii din cadrul Direcției Naționale Anticorupție – Secția de combatere a corupției au dispus efectuarea urmăririi penale față de o persoană care, la data faptelor, deținea funcția de președinte al Autorității Electorale Permanente (AEP), cu privire la săvârșirea infracțiunii de neurmărire conform legii a respectării destinației subvențiilor (prev. de art. 10, lit. b, teza a II-a din Legea nr. 78/2000).
În ordonanța procurorilor se arată că, în cauză, există aspecte din care rezultă suspiciunea rezonabilă ce conturează următoarea stare de fapt:
În perioada 27 mai 2017 – 27 februarie 2019, în calitate de președinte al Autorității Electorale Permanente, suspectul nu ar fi urmărit, conform legii, destinația subvențiilor acordate formațiunilor politice, în sensul în care
– nu ar fi dispus, potrivit Legii finanțării activității partidelor politice (art. 44 din Legea nr. 334/2006 republicată), verificări anuale pentru fiecare partid, privind respectarea prevederilor legale referitoare la venituri (inclusiv cele provenite din fonduri publice, subvenții) și cheltuieli
– ar fi stopat unele controale aflate în curs.
Concret, printr-o adresă din data de 22.01.2019, ca urmare a unei scrisori adresate Autorității Electorale Permanente de către trezorierul unui partid, în calitate de președinte al AEP, suspectul ar fi dispus în mod discreționar, oprirea controalelor inițiate prin ordine de serviciu de către directorul structurii competente, controale ce vizau respectiva formațiune politică.
În dispozițiile Legii nr. 334/2006 privind finanțarea activității partidelor politice și a campaniilor electorale nu există nicio prevedere legală care să permită oprirea unui control dispus de directorul structurii competente din cadrul AEP.
Deși a luat cunoștință prin angajații AEP de ”unele nereguli cu referire la utilizarea subvențiilor ”, nu a fost de acord cu solicitarea unuia dintre angajați săi de a se relua controalele suspendate din dispoziția sa, preferând să își dea demisia în data de 27.02.2019 din funcția de președinte al AEP.”
Președintele AEP invocat este Daniel Barbu, acum candidat al ALDE la un loc de europarlamentar. Logic.
Iar comunicatele DNA nu ar fi existat fără dezvăluirile exclusive ale Newsweek România.
În timp ce Liviu Dragnea își continuă turul moldovean de primit miștouri, înjurături, huiduieli și imprecații, susținătorii săi din public sunt din ce în ce mai demotivați.
La mitingul de la Iași, de exemplu, un nene de la țară, aparent vreo notabilitate dintre Căminul Cultural și Sfatul Popular, s-a lăsat cu greu convins să pună peste hainele de duminică purtate la Iași un tricou alb cu însemnele partidului (de la minutul 01.15).
„Ți-e rușine? Ești trup și suflet partidului!”, l-a motivat un fel de șef de pesediști responsabil cu mânatul susținătorilor la miting (sursa).
„Eu fac sondaje de la începutul anilor ’90 în Oltenia, iar acum este pentru prima dată când observ acest fenomen: deși zona rămâne fieful lor, PSD începe să piardă aici. Alaltăieri, am terminat un sondaj în Drăgășani de Vâlcea și este prima dată când PNL se situează deasupra PSD.
Am vorbit cu oamenii din Vâlcea. Ei sunt în continuare de stânga, dar sunt nemulțumiți de PSD-ul lui Dragnea. PSD simte acest lucru, iar astăzi (vineri – n.r.), la Craiova, vrea să dea un semnal de forță. Rareș Bogdan a procedat la fel, a făcut cea mai mare acțiune la Cluj, unde era pe vremuri fief liberal și care s-a spulberat, devenind cel mai important fief al USR-ului. Rareș Bogdan s-a dus acolo pentru a recâștiga electoratul pentru PNL. De asemenea, PSD mută acum pentru a-și recâștiga poziția în Oltenia.”
Citatul îi aparține sociologului Bruno Ștefan, care a dat un scurt interviu publicației online PS News.
Relevant este și că acest interviu apare în PS News, o platformă controlată de către ALDE. Adică de un partid care, în ultima vreme, se distanțează din ce în ce mai mult de PSD. Cu care, însă, rămâne la guvernare, în cel mai pragmatic stil tăricenist.
„Faptul că sunt elevi care beneficiază de transport gratuit e absolut lăudabil pentru actuala administrație a reședinței județului Teleorman. Problema apare atunci când remarcăm faptul că microbuzele galbene sunt înmatriculate cu numere pesediste. La propriu! În trafic, microbuzele școlare din Alexandria care transportă gratuit copiii între școală și casă au numere precum cel din imagine (TR***PSD). Astfel încât părinții elevilor să știe că datorează gratuitatea transportului nu administrației locale, care oferă pomeni din banii noștri, ci PSD-ului”, scrie Liber în Teleorman.
Condusă de competenții selectați de Dragnea și baronii PSD, România are comportament fiscal de bețiv care lucrează pe unde apucă pentru trei lei cu care trebuie să întrețină o familie numeroasă: împrumuturile (luate, nu date, evident) se succed cu rapiditate.
Acum șase ani, în ianuarie 2012, de câteva ori mai puțini protestatari decât acum – dar violenți până la a incendia magazine și provoca cu arme albe jandarmii – erau pe placul PSD. Ce e drept, nimic mai firesc: la două luni de la declanșarea protestelor, premierul Boc își dădea demisia iar alte două luni mai târziu, prin moțiune de cenzură, se instala Ponta la Palatul Victoria.